Online

Avem 51 vizitatori și nici un membru online

Link-uri Utile

www.huro-cbc.eu

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013

www.hungary-romania-cbc.eu

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013

www.accdomanesti-domahida.ro

Va invitam sa vizitati website-ul oficial al Asociatiei Comunitare Crasna Domanesti

Statistici/Statisztikák

Utilizatori
1
Articole
72
Afișări articole
144802

Uniunea Europeana

Ungaria-Romania 2007-2013

EcoNet. Îmbunătăţirea infrastructurii transfrontaliere de mediu în vederea încadrării în normele de mediu ale UE

Buletin informativ nr. 2

Descrierea constructiva

Pentru localitatea Moftinu Mic - un colector principal de ape uzate gravitational (incepand de la intrarea in localitate dinspre Moftinu Mare si pana in statia de epurare) si colectoare secundare pe o parte din strazile localitatii care vor fi racordate in colectorul principal, urmand ca in intr-o etapa viitoare sa se canalizaze toate strazile din localitate. Sistemul partial proiectat va permite in viitor racordarea tuturor strazilor din localitate.

Colectoarele se vor realiza din tuburi PVC imbinate cu inel din cauciuc ceea ce le confera o etanseitate deosebita. Diametrul prevazut este de 200 mm. Tuburile prevazute vor fi tuburi, PVC SDR41 (SN4) Lungimea tuburilor va fi de 5 – 6m pentru fiecare tub. La imbinarea cu inel din cauciuc pentru ca imbinarea sa fie facuta usor si ingrijit se va folosi un lubrifiant. Zona conductei se va compacta numai cu mai de mana pana la un grad de compactare de 98%. Numai realizarea acestei faze de lucrari asigura o rezistenta si stabilitate ceruta pentru canalizarile din tuburi din PVC.

Datorita zonei de implementare a sistemului si pentru a se evita adancimi mari de pozare a conductei s-au prevazut in aceasta etapa 3 statii de pompare.

Prima statie de pompare s-a prevazut la intrarea in Moftinul Mic, care este dimensionata sa preia in viitor si apele menajere din moftinul Mare.
Conducta de refulare se va realiza din PE 100 HD SDR 17 cu diametru de 125 mm si lungimea de 480 m.
A doua statie de pompare va fi amplasata pe strada Principala. Conducta de refulare se va realiza din PE 100 HD SDR 17 cu diametru de
140 mm si lungimea de 800 m. A treia statie de pompare va fi amplasata pe strada Principala, la iesirea din Moftinul Mic spre Domanesti.
Conducta de refulare se va realiza din PE 100 HD SDR 17 cu diametru de 160 mm si lungimea de 940 m.

Statiile de pompare apa uzata se vor executa din beton armat C12/15 P4, impermeabilizate cu tencuieli speciale si prevazute de asemenea cu piese de trecere etanşe prin pereţi. Statiile de pompare de linie vor fi tip cheson Di=3,0m, carosabile. Adancimea statiilor de pompare va rezulta din cumularea adancimilor canalelor colectoare rezultate din profilele longitudinale si a adancimii necesare a bazinelor de retentie ale statiilor de pompare rezultate din volumul necesar pentru circa 15 min de acumulare la Qu orar max al tronsoanelor deservite.

Fluxul tehnologic propus, tinand cont de cele de mai sus, pentru localitatea Moftinu Mic este urmatorul:

- sistem de canalizare gravitational cu realizarea unor cote de amplasare pe verticala care sa permita racordarea gravitationala a tuturor strazilor canalizate si in viitor a tuturor strazilor din localitate.

- racorduri gospodarii

- statii de pompare ape uzate Di=3,0m

- conducte de refulare pentru portiunile de canalizare sub presiune de la SP–urile descrise pana la caminele retelei gravitationale si pana la statia de epurare.

- camine din 60 in 60 de m dar obligatoriu in intersectii de strazi si la schimbari de directie.

Lungimile retelelor din localitatea Moftinu Mic sunt urmatoarele:

- colectoarele menajere gravitationale Moftinu Mic :

- PVC D= 200 mm, L = 3.385 m

- racorduri gospodarii – 198 buc.

- conducte de refulare aferente statiilor de pompare:

- SP 1 - PE100HD SDR17 D= 125 mm, L = 480 m

- SP 3 - PE100HD SDR17 D= 140 mm, L = 800 m

- SP 4 - PE100HD SDR17 D= 160 mm, L = 960 m

- conducta efluent din PE 100 HD SDR 17 cu diametrul de 160 mm L= 1300 m.

- Conducta refulare localitatea Domanesti din PE 100 HD SDR 17 cu diametrul de 160 mm L= 810 m.

- Conducta de alimentare cu apa a statiei de epurare din PE 100 HD SDR 17 cu diametrul de 90 mm L= 400 m.

- Statie de epurare dimensionata pentru intreaga comuna

Descrierea functionala

La intrarea in Moftinul Mic, dinspre moftinul Mare, va fi amplasata statia de pompare SP1, care va colecta apa uzata provenita de la colectoarele R1, R18 si R13. apa uzata va fi transportata printr-o conducta de refulare PE100HD SDR17 cu D= 125 mm, pana in primul camin a tronsonului R2, de unde se subtraverseaza gravitational DN 19 pana la SP3, amplasata pe strada Principala. SP3 va colecta patrial si apa uzata de pe colectorul tronsonului R2, de unde printr-o conducta de refulare PE100HD SDR17 cu D= 140 mm, va fi tansportata pana in primul camin dupa cumpana apelor de pe colectorul R2, de unde va curge gravitational pana in SP4, ampasata la iesirea din localitatea Domanesti. Din SP4 apa va fi tansportata printr-o conducta de refulare PE100HD SDR17 cu D= 160 mm pana la statia de epurare.

Efluentul rezultat din statia de epurare va fi transportat pana in raul Crasna. In acelasi sant cu conducta de efluent se va poza si conducta de refulare Domanesti, pentru a se evita pe viitor spargerea drumului cand se va executa canalizarea in localitatea Domanesti. Pentru a imbunatatii functionalitatea canalizarii prin proiect s-a stabilit o panta minima de 0,004, care va asigura viteza necesara de autocuratire. Caminele vor fi toate carosabile. Golurile de acces vor fi inchise cu capace din fonta ductila rezistente la sarcini din trafic de 40t.

Descrierea tehnologica

Canalele colectoare, se vor poza in sapatura dechisa. Compactarea pentru zona I (zona conductei) se va realiza strict numai manual la 90-98% grad de compactare, respectiv zonele II si III la 98-100% grad de compactare.

Statiile de pompare vor fi dotate cu 1+1 electropompe submersibile cu tocator, avand debitele acoperitoare pentru debitele calculate pentru tronsoanele aferente respectivelor statii de pompare. Pompele vor fi dotate cu tocator si prevazute cu convertizoare de frecventa care sa asigure o inaltime de pompare minima pentru a transporta apa in canalizarea gravitationala urmatoare. Pompele vor fi automatizate in functie de nivelele de apa din bazinul de retentie. Statia de epurare

Descriere constructiva

Schema de epurare propusa corespunde debitelor caracteristice de ape uzate si concentratiilor indicatorilor avuti in vedere pentru acestea, si urmăreşte în mod special reţinerea materiilor în suspensie (MS), a substanţelor flotante, eliminarea substanţelor organice biodegradabile (exprimate prin CBO5) şi eliminarea compuşilor azotului şi fosforului, reducerea substantelor extractibile cu solventi organici precum si dezinfectarea finala cu ultraviolete si deshidratarea namolurilor excedentare.

Componente constructive

Statia de pompare - Admisia in instalatie are loc prin pompare. Apa este ridicata cu ajutorul pompelor la nivelul instalatiei respectiv a sitei mecanice. Pompele sunt alese redundant, iar rotorul si trecerea hidraulica libera sunt astfel alese incat sa se evite posibilele infundari. Pentru a proteja pompele de eventuale materiale de dimensiuni mai mari, purtate de apa menajera, se va prevedea un camin cu gratare rare inaintea statiei de pompare.

Treapta de sitare - Apa uzata este trecuta printr-o sita rotativa si curatata de impuritatile grosiere, plutitoare si in suspensie. Materialul retinut este evacuat in container prin intermediul unei prese cu melc care asigura deshidratarea si compactarea acestuia. Apa rezultata din containerul de evacuare este dirijata catre statia de pompare. In dependenta de conceptul ales, instalatia de pretratare mecanica va fi combinata cu desnisipator si separator de grasimi. Dupa parasirea treptei de pretratare mecanica apa ajunge gravitational in bazinul de tratare.

Reactorul SBR - Procesul de tratare are loc in 2 reactoare.
Dimensionarea reactorului se face in functie de incarcarea hidraulica si biologica. La instalatiile de epurare se foloseste o tehnica de pompare individual proiectata si adaptata impreuna cu un agregat de aerare plutitor tip - o combinatie de aerator si agitator. Prin combinatia de aerare si agitare, nu doar nitrificarea si denitrificarea sunt optimizate, ci se asigura in bazin o amestecare optima a continutului. Nu se vor folosi agregate si cutii de transmisie, care necesita intretinere intensiva. Transferul de oxigen ramane neschimbat pe toata durata de viata a agregatelor. Aeratorul, componenta cheie a fiecarui reactor, este confectionat din otel inoxidabil de inalta calitate. Motoarele de angrenare detin spirale de incalzire astfel ca si pe perioade de iarna nu exista pericol de inghet in timpul de umplere respectiv evacuare a bazinului de tratare. Pompele de evacuare a apelor epurate sunt montate pe un sistem modificabil in inaltime astfel incat este extrasa doar apa epurata de la suprafata. Pentru evacuarea namolului in exces depus la baza reactorului dupa faza de sedimentare sunt montate pompe submersibile.

Unitatea de control - Centrala de control si comutare pentru statii de epurare.

Instalatia este conceputa in functie de necesitati, cerinte si adaptabilitate, si va fi proiectata individual ca marime si geometrie a bazinelor. Sistemul de comanda regleaza instalatia complet automat, inclusiv periferia optionala. Acest sistem va fi dotat cu o serie de functionalitati suplimentare. Modul de functionare va putea fi examinat de la distanta sau se poate implementa o semnalizare a variatiilor de tensiune, care ar putea periclita functionarea instalatiei. Tablourile de comanda pentru aplicatii in domeniul apelor uzate, toate unitatile de control, cat si instalatia in sine, vor fi concepute, proiectate si executate de catre furnizor de la conceptul diagramelor de circuit pana la montajul electric.

Tratare namol - Namolul in exces este evacuat in bazinul de stocare namol. Calitatea acestuia este "stabilizata", masa bacteriologica este in mare parte mineralizata astfel ca in bazinul de stocare a namolului nu au loc procese biologice urat mirositoare. Pentru omogenizare inainte de deshidratare se va amplasa un mixer. Pentru deshidratarea namolului se va prevede in dependenta de marimea instalatiei si de gradul de automatizare dorit, o instalatie de deshidratare cu filtru presa cu banda.

Eliminare fosfor - In timpul ultimei perioade de aerare, inainte de sedimentare, se dozeaza substanta precipitoare in bazinul SBR. Astfel se asigura, datorita mixerului si aeratorului, o amestecare perfecta a chimicalei in bazin. Fosfatii din apa reactioneaza cu substanta precipitoare formand un compus chimic nedizolvabil, care sedimenteaza si se elimina din proces odata cu namolul in exces.

Igienizare efluent - Apele menajere epurate contin inca la evacuarea in emisar un numar ridicat de microorganisme. Pentru a igieniza aceste ape si a reduce astfel riscul unor eventuale infectii, se folosesc sisteme de igienizare cu ultraviolete . Igienizarea cu UV prezinta avantaje pe termen lung fata de folosirea chimicalelor care pe langa faptul ca sunt de multe ori dozate inexact, cu efecte negative asupra emisarului, inseamna manipulare si cost permanent. La igienizarea cu UV razele sunt produse de lampi UV cu o lunga durata de viata, izolate ermetic impotriva intrarii apei. Apa este dirijata pe langa aceste tuburi si iradiata din toate partile cu raze ultra-violete. Astfel, este distrus ADN-ul microorganismelor si multiplicarea lor este oprita, pierzandu-se nocivitatea in decurs de cateva secunde. Tehnica poate fi adaptata la unul sau doua reactoare de tratare SBR.

Accesorii de monitorizare - In dependenta de gradul de automatizare dorit se pot prevedea diferite aparate de control si masura. Astfel pentru masurarea respectiv monitorizare debitelor evacuate din statia de epurare se monteaza un debimetru pe conducta de evacuare inainte de iesirea in ultimul saht. Alternativ debimetrul se poate monta imediat dupa sita mecanica inainte de admisia apei in bazinul SBR. Pentru masurarea cantitatii de oxigen dizolvat se poate prevede in bazinele SBR sonde de oxigen. Acestea opresc aeratoarele sau scad turatia acestora prin convertizoarele de frecventa prevazute. Astfel se economiseste energie deoarece aeratoarele nu opereaza doar in dependenta de timpul setat. Pentru a optimiza denitirificarea se prevad sonde de masurare a potentialului redox, astfel incat fazele ciclului precum admisia apei uzate si barbotarea sunt optimizate.

Descrierea functionala si tehnologica

Soluţia de epurare adoptata este o unitate compacta de epurare mecano-biologica avand in componenta toate treptele de epurare. Instalatia lucreaza dupa principiul namolului activ si tratarea apelor in sarje (SBR, Sequencing Batch Reactor). Impuritatile sunt metabolizate de catre microorganismele din apa, care se inmultesc formand namolul activ.

Apa reziduala intra in incinta statiei de epurare intr-un cheson care reprezinta statia de pompare a influentului treptei mecanice. Apele uzate foarte incarcate aduse in incinta cu autovidanjoarele se stocheaza intr-un alt cheson prevazut cu pompe submersibile. Cind tehnologic este posibil in cursul unei zile aceste ape vidanjate se pompeaza in statia de pompare a influentului unde se dilueaza cu apele influentului. Din acest bazin apa se pompeaza in treapta de degrosisare compusa din sita rara, desnisipator si separator de grasimi. Partea retinuta pe sita se va deshidrata prin presare si se va depune intr-un container.Nisipul retinut in desnisipator se deshidrateaza si se colecteaza intr-un container. Acelesi lucru se intimpla cu grasimile. Apa astfel degrosisata este transportata gravitational in bazinul de stocare si pompare. Pompa porneste la interval de 2 ore activand conducta de legatura. Aerarea este intermitenta, faza de aerare incetand dupa 6 ore. Urmeaza faza de sedimentare.

Dupa 2 ore, timp in care sedimenteaza namolul, porneste pompa de evacuare. Dupa cca. 8 ore este incheiata tratarea primei sarje si porneste cel de-al doilea ciclu. Eficienta de epurare de peste 90% in doar 8 ore.

1. Faza de umplere - Apa care s-a adunat in bazinul de preepurare este trecuta in bazinul de tratare.

2. Faza de tratare - Pe parcursul celor 6 ore de tratare apa este epurata. In acest interval timpii de aerare, de amestecare si de pauza alterneaza. Dupa umplere incepe o faza de barbotare: apa menajera este amestecata. Aceasta se realizeaza prin intervale foarte scurte de aerare. Astfel este introdus foarte putin oxigen in apa. In aceasta faza, sub conditii de oxigen limitat, are loc reducerea si eliminarea azotului. Pentru a evita o crestere prea mare a cantitatii de namol activ in bazinul SBR, mici cantitati sunt pompate inapoi in bazinul de preepurare.

3. Faza de sedimentare - In aceasta faza sedimenteaza namolul activ in bazinul de tratare. In timpul fazei de tratare intra namol si in pompa de evacuare. Pentru a evita evacuarea acestuia, ATB a dezvoltat o metoda automata de clatire a pompei. Cu 3 scurte pompari este clatita pompa si eliberata de sediment.

4. Faza de evacuare - In aceasta faza este evacuata apa curata din instalatie.

Reglajul instalatiei este electronic si poate fi adaptat necesitatilor.

Apa epurata se stocheaza intr-un bazin de unde va fi dezinfectata cu U.V. cea mai ecologica dezinfectare care nu are efecte negative asupra florei si faunei acvatice a emisarului. Mai mult poate fi stocata in viitor ca apa buna pentru irigat, apa stocabila pentru perioade secetoase. Aceasta cantitate zilnica de peste 500mc/zi nu costa nimic. Namolul in exces evacuat postsedimentare se va stoca intr-un bazin de ingrosare prevazut cu un mixer. Acest namol se stocheaza in bazinul din beton pentru stocare timp de 180 zile dupa care se transporta fie la groapa ecologica de gunoi fie pentru ingrasat pamintul agricol deoarece acest namol provine numai din ape uzate gospodaresti.

Tehnologia de epurare a sistemului SBR:

Apele menajere din localităţi, colectate prin vidanjare şi transportate cu maşini, după pretratare ajung în instalaţia de degrosisare compusă din sită cilindrică de tip MAIND TOP 3/5 de dimensiuni 3 mm, desnisipator şi separator de grăsimi, care reţine în mare parte impurităţile mecanice. Partea reţinută pe sită este colectată în containere de plastic cu roţi căptuşite cu saci de plastic de 240 l, după care periodic sunt depozitate definitiv la halde de deşeuri.

Apa menajeră brută trecută prin sita cilindrică ajunge într-un bazin intern cu capacitate utilă de 16,0 m3 de unde va fi ridicată cu ajutorul pompelor de construcţie 1+1 într-un bazin tampon dublu de capacitate utilă 2 x 39,6 m3 de tip SEMI SBR. Partea de jos a bazinului va fi acoperită permanent de apă de 2,0 m, funcţionând astfel ca reactor biologic. Deasupra se află un strat de apă de 4,0 m înălţime care efectuează nivelarea influentului de apă menajeră şi funcţionează ca zonă de tampon. În funcţie de valorile de vârf ale influentului această dimensionare poate fi modificată, astfel volumul zonei de tampon poate fi mărit sau scăzut conform necesităţilor. În vederea asigurării pretratării biologice în bazinele de tampon SEMI SBR se procedează la aerare prin agregate de aerare tip ROBUSCHI ROBOX ES 15/1P, în consecinţă are loc reînprospătarea influentului de apă menajeră şi totodată prin nămolul activ generat pretratarea biologică parţială. După tamponare, conform sistemului de comandă PLC, prin funcţionarea alternantă a 1+1 pompe de tip FLYGT NT 3085 MT 461, apele uzate sunt ridicate în reactorul SBR ce tocmai aşteaptă să fie încărcat.

În cazul nostru tehnologia de epurare a apelor menajere constă în 4 reactoare, având capacitate utilă de 94,5 m3 , care funcţionează pe baza tehnologiei SBR. Avantajul mare este că funcţionează cu o încărcătură de nămol activ de 0,05 kg BOI5/kg, ceea ce este obţinută prin asigurarea volumelor mari de reactoare şi concentraţii ale nămolului activ. Din această valoare se poate observa fără echivoc faptul că sistemul funcţionează cu o tehnologie de oxidare totală. Sistemul are la bază procedeul nămolului activ şi serveşte la tratarea cantităţilor de ape menajere dozate.

Instalaţia de epurare este realizată sub formă de construcţie tip bloc, închis în întregime. Este construită din 4 reactoare SBR legate între ele, care în funcţie de cantitatea apei uzate, pot fi puse treptat în funcţiune, astfel investiţia poate fi adaptată la necesităţile existente. Din punct de vedere tehnic este deosebit de simplu, deoarece funcţionarea reactoarelor de epurare este asigurată de agregatele de aerare pe baza semnalelor transmise de sondele ce controlează nivelul oxigenului. Automatizarea este completă privind atât ridicarea apelor uzate, epurarea, descărcarea, evacuarea nămolului excedentar, dar şi reglarea nivelului de oxigen, înregistrarea informatică a întregului proces, jurnalizarea lui şi semnalizarea la distanţă a erorilor apărute, toate realizâdu-se în mod automat.

Procesul de epurare este împărţit în 5 faze, reprezentând un ciclu. Durata ciclurilor, durata parţială a sarcinilor interne sunt determinate în funcţie de calitatea apei menajere, astfel aceaşi instalaţie este capabilă să se adapteze la calităţi foarte diferite de ape menajere, astfel încât sesizează şi asigură automat calitatea corespunzătoare a apei uzate epurate. În general un reactor lucrează zilnic în 2,4 cicluri, astfel durata medie a unui ciclu este de 10 ore. Structura unui ciclu complet conform fazelor este următoarea:

1. Faza de umplere - Sistemul de comandă PLC sesizează dacă în bazinul de tampon SEMI SBR există apă uzată de curăţat. Pe baza semnalului senzorului de nivel porneşte pompa de ridicare, concomitent deschide ventilul pneumatic de la conducta de alimentare a reactorului ce urmează a fi încărcat. Cantitatea de apă menajeră necesară unui ciclu deobicei este încărcată în 3 etape, nivelul de încărcare hidraulică fiind controlat cu ajutorul unui presostat, după fiecare etapă se procedează la amestecarea nămolului activ şi a apei cu ajutorul agitatorului din rezervor. După alimentarea cu apă uzată necesară unui ciclu, ventilul pneumatic se închide automat.

2. Faza de reacţie, tratare biologică - În funcţie de reglajul cantităţii de oxigen, reactorul încărcat este aerat ciclic şi în această fază nu se mai alimentează cu apă uzată. În acest timp bazinul de tampon are rol de echilibrare, adică aici intră apa menajeră din reţea. Ca urmare a concentraţiei înalte de oxigen şi a cantităţii de nămol activ foarte concentrat, în faza de reacţie are loc epurarea apei uzate. Sonda de oxigen dizolvat montată la reactor sesizează concentraţia necesară de oxigen şi transmite comanda agregatului de aerare al reactorului. Aerarea se realizează prin intervale, deoarece dacă nivelul oxigenului dizolvat atinge valoarea maximă dorită (ex. 5 mg/l), sistemul de comandă opreşte agregatul de aerare şi reporneşte doar atunci când în amestecul de nămol activ din reactor nivelul oxigenului dizolvat scade la un nivel minim prestabilit (3 mg/l). În pauza de funcţionare a agregatului de aerare un mixer montat la reactor asigură agitarea corespunzătoare a nămolului activ. Acest proces de aerare se repetă ciclic până când epurarea biologică se termină.

În faza de tratare biologică, pentru asigurarea eliminării nitratului şi fosforului biologic se realizează şi o etapă de curăţare anoxică prin oprirea periodică a agregatului de aerare. Pentru reducerea cantităţii de fosfor rămas după eliminarea fosforului biologic, paralel cu alimentarea reactorului cu apă uzată se adaugă şi o substanţă chimică de fier. Astfel reactoarele, în cadrul unui ciclu în faza de tratare biologică pot elimina, pe lângă componentele organice biologice şi nitratul şi fosforul.

3. Faza de sedimentare - În această fază din amestecul de nămol-apă sedimentează nămolul pe fundul reactorului. Pe durata fazei de sedimentare nu se întâmplă nici alimentare, nici aerare în reactor. Sedimentarea are durată determinată (ex. 90 min.), proces monitorizat de calculator.

4. Faza de evacuare apă curată - După expirarea timpului de sedimentare, sistemul de comandă PLC deschide ventilul pneumatic al conductei de evacuare de apă curată şi apa curată este dirijată într-un bazin de stocare, dezinfectare şi trecere, de unde după o perioadă de dezinfectare corespunzătoare prin conducta gravitaţională ajunge în emisar. După terminarea evacuării, sistemul de comandă închide ventilul pneumatic.

5. Faza de evacuare nămol în exces - Sistemul de comandă utilizând programul de calculator implementat, în minutul 20 şi 60 al procesului de sedimentare deschide ventilul pneumatic al conductei de nămol de pe reactor şi cu ajutorul pompelor 1+1 de tip FLYGT NT 3085 MT 463, pompează cantitatea de nămol excedentar într-un bazin anaerob de stabilizare şi îngroşare nămol. Îngroşătorul de nămol oferă posibilitatea reducerii semnificative a conţinutului de apă al nămolului excedentar, deoarece cu ajutorul decantoarelor construite şi amplasate la înălţimi diferite, apa de peste nămolul gros periodic este evacuat şi condus într-un bazin intern de tranzit. De aici apa de pe nămol este ridicată într-un bazin de tampon şi împreună cu celelalte ape menajere este evacuat curăţat. Nămolul excedentar poststabilizat, după un timp îndelungat de tratare în stabilizatorul, respectiv îngroşătorul de nămol, având un conţinut de materie uscată de 3% ajunge într-o instalaţie de deshidratare cu filtru presă cu bandă de tip TEKNOFANGHI MONOBELT NP 08, de unde după deshidratare sunt stocate în containere de nămol. Nămolul deshidratat este transportat săptămânal la halda de compostare.

Ciclul de epurare descris mai sus a prezentat tehnologia de epurare în cazul unui singur bazin biologic (reactor). Evident, cele 4 reactoare montate în paralel funcţionează total identic, în funcţie de existenţa apei uzate de epurat în bazinul de tampon.

Din sistemul de epurare nămolul excedentar generat ajunge în poststabilizatorul de nămol anaerob şi în îngroşător, de unde cc. săptămânal este urcată la instalaţia de deshidratare nămol. Nămolul deshidratat este transporat la halda de compostare.

..................................................................................................................................................................................................


Buletin informativ nr. 1

Contextul proiectului

Pe plan general, infrastructurile regionale necesare asigurării unei minime deserviri a nevoilor comunităţilor, în acest stadiu de dezvoltare, există, dar sub-investiţiile cronice timp de mai multe decenii impun fonduri importante pentru modernizare. În momentul de faţă, comunităţile din zona de frontieră România - Ungaria se confruntă cu lipsa infrastructurii edilitare care să asigure confortul unui trai decent. Necesitatea acestor lucrări este impusă de condiţiile igienico-sanitare precare existente în sate şi de protecţie a mediului, existând riscul poluării în primul rând a solului, datorită soluţiilor improprii de colectare a apelor uzate. Prin nesoluţionarea acestei probleme există riscul creşterii nivelului apelor freatice, avându-se în vedere că pe aproape toate străzile există reţele de alimentare cu apă, iar surplusul de apă ajunge in sol.
Existenţa sistemului de alimentare cu apă în comunitaţile partenere este un argument în plus în favoarea realizării reţelei de canalizare, deoarece legislaţia în vigoare impune soluţionarea problemei (colectarea / epurarea apelor uzate) concomitent cu racordarea populaţiei la reţeaua de alimentare cu apă. Dezvoltarea comunitaţilor partenere pe plan industrial, socio-cultural şi turistic argumentează încă o dată necesitatea şi oportunitatea investiţiei. Construirea sistemului de canalizare la nivel transfrontalier este importantă deopotrivă pentru creşterea confortului edilitar, protecţia apelor subterane şi de suprafată, conformarea cu prevederile legislaţiei specifice de mediu şi sănătate a populaţiei, precum şi asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea activităţilor specifice zonei. Partenerii înteleg importanţa directivelor europene de mediu, şi prin această investiţie comună ei acţionează pentru dezvoltarea unui sistem transfrontalier comun şi complementar de protecţie a mediului.

Investiţia propusă va avea un important rol în dezvoltarea teritoriului la nivel transfrontalier care se va realiza astfel omogen, alinierea fată de standardele europene devenind vizibilă. Soluţiile tehnico-economice (soluţia SBR) pe care partenerii le propun în acest proiect de investiţie au un caracter inovator în aceasta regiune de graniţă, fiind soluţii utilizate în ţările dezvoltate economic, protejând în acelaşi timp mediul înconjurător. Aşa cum consideră şi Uniunea Europeană prin strategiile de dezvoltare pe care le promovează, existenţa sistemelor ecologice de canalizare reprezintă unul dintre cei mai buni indicatori pentru dezvoltarea sustenabilă a regiunilor.

Proiectul se încadrează în Axa prioritară 1. Îmbunătăţirea condiţiilor cheie pentru dezvoltarea comună, durabilă a ariei de cooperare, Domeniu major de intervenţie 1.3 Protecţia mediului; Acţiunea 1.3.3 Managementul deşeurilor.
Cei trei parteneri îşi propun să intervină în dezvoltarea regională transfrontalieră prin crearea unui sistem integrat de management eficient al apelor uzate, propunând tehnici inovatore de epurare şi colectare a acestora pe ambele laturi ale frontierei. Proiectul susţine una dintre principalele axe prioritare ale programului de cooperare transfrontalieră aferentă perioadei 2007-2013, asigurând o ”Îmbunatăţire a condiţiilor de bază ale dezvoltării durabile comune în regiunea de cooperare” prin îmbunătăţirea protecţiei mediului în regiunea transfrontalieră. Astfel, proiectul va avea beneficii atât pentru România, cât şi pentru Ungaria. Cooperarea interinstituţională transfrontalieră va avea şi ea de caştigat, modelul putând fi aplicat la toate zonele limitrofe graniţei româno - maghiare.
Consecinţa pozitivă asupra mediului sub aspectul impactului transfrontalier va un management eficient al factorilor de mediu care prezintă efecte pe ambele laturi ale frontierei: râul Crasna. Proiectul vine ca o continuare firească a acţiunilor demarate de către parteneri în domeniul gestionării apelor uzate. Ideea de proiect este mai veche pentru că nevoile comunităţilor de a avea un mediu sanogen şi o infrastructură edilitară eficientă sunt vechi. Proiectarea investiţiei (documentaţia tehnică) a fost iniţial finanţată pentru Consiliul Local Moftin tot printr-un program de cooperare transfrontalieră ROMÂNIA -UNGARIA, PHARE CBC 2006 / INTERREG IIIA, "ECO-ACCES. Îmbunătăţirea accesului la utilităţile publice în vederea protejării mediului înconjurător în zona de frontieră".

Consiliul Local al comunei Moftin a implementat împreună cu Autoguvernarea Locală Csengerújfalu un proiect finanţat prin programul de cooperare transfrontalieră HURO/0801/149 "Facilitarea accesului comunitar la reţeaua de drumuri transfrontaliere".
Proiectul s-a derulat în perioada noiem- brie 2009 – 2010. Toate aceste iniţiative se completează reciproc în încercarea partenerilor de proiect de a asigura o dezvoltare regională transfrontalieră omogenă şi durabilă. Iniţiativele de dezvoltare sunt în permanenţă susţinute de întâlniri între reprezentanţii comunităţilor de pe lângă frontieră.

 

Descrierea activităţilor derulate în perioada 1 aprilie – 6 octombrie 2011

În data de 12 aprilie 2011, la sediul Autoguvernării locale URA, judeţul Szabolcs – Szatmár – Bereg, Ungaria a avut loc la întâlnirea organizată de către Consiliul Local al Comunei Moftin, în calitate de partener lider, conducerea Autoguvernării Locale Csengerújfalu şi conducerea Autoguvernării Locale Ura, în calitate de parteneri şi echipa de proiect cu ocazia lansării proiectului HURO/0802/081 „EcoNet. Îmbunătăţirea infrastructurii transfrontaliere de mediu în vederea încadrării în normele de mediu ale UE”. La acest eveniment au fost prezenţi reprezentanţi ai conducerii celor trei instituţii, echipa de proiect, dar şi alţi invitaţi. La aceasta activitate au participat 50 de persoane.

În data de 26 septembrie 2011, la sediul Primăriei comunei Moftin, a avut loc Masa rotundă organizată în cadrul proiectului HURO/0802/081 „EcoNet. Îmbunătăţirea infrastructurii transfrontaliere de mediu în vederea încadrării în normele de mediu ale UE”. La acest eveniment au fost prezenţi reprezentanţi ai conducerii primăriei, reprezentanţi ai partenerilor de proiect (Autoguvernarea Locală Csengerújfalu şi Autoguvernarea Locală Ura) şi membrii echipei de proiect. La această activitate au participat 52 de persoane.

În data de 4 octombrie 2011, a avut loc la vizita de lucru organizată în localtăţile CSENGERÚJFALU şi URA, judeţul Szabolcs – Szatmár – Bereg, Ungaria. Tema vizitei a fost managementul reţelelor de utilităţi publice (ape uzate). Vizita este organizată de către Consiliul Local al Comunei Moftin, în calitate de partener lider, conducerea Autoguvernării Locale Csengerujfalu şi conducerea Autoguvernării Locale Ura, în calitate de parteneri şi echipa de proiect, în cadrul proiectului HURO/0802/081 „EcoNet. Îmbunătăţirea infrastructurii transfrontaliere de mediu în vederea încadrării în normele de mediu ale UE”. La această activitate au participat 51 de persoane. În cadrul acestei vizite de lucru s-a vizitat Staţia de epurare din localitatea Ökörítófülpös.

În ceea ce priveşte realizarea investiţiei pe ambele laturi ale graniţei, această activitate se află în etapa de atribuire a contractelor de achiziţie publică, etapă demarată în luna august 2011. Se preconizează ca până în luna decembrie a acestui an să se semneze contractele de lucrări cu societăţile comerciale care vor realiza investiţiile din comunele partenere. Aceste investiţii constă în: construirea unei staţii de epurare în Csengerújfalu, Ungaria (staţie de epurare de care vor beneficia şi cetăţenii localităţii Ura) şi construirea unei staţii de epurare şi a peste 4 km. de reţea de canalizare în comuna Moftin, România. Lucrările se vor finaliza până cel târziu în toamna anului 2012.

 

Scurtă descriere a Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 continuă programele de cooperare transfrontalieră implementate în trecut în regiune, Interreg IIIA în Ungaria şi Phare CBC în România, extinzând şi dezvoltând rezultatele şi experienţele acumulate anterior.
Obiectivul principal al programului este de a apropia oamenii, comunităţile şi actorii economici din zona de frontieră cu scopul de a facilita dezvoltarea comună a zonei de cooperare, utilizând avantajele specifice zonei de graniţă.
În vederea atingerii acestui obiectiv, programul se axează pe două priorităţi, corespunzătoare principalelor domenii de cooperare:
- Îmbunătăţirea condiţiilor cheie pentru dezvoltarea durabilă comună a ariei de cooperare;
- Întărirea coeziunii sociale şi economice în zona de frontieră.

Drumul spre întărirea coeziunii sociale şi economice în zona de frontieră româno-maghiară a fost deschis la data de 21 Decembrie 2007 odată cu aprobarea oficială a programului de către Comisia Europeană. 248 de milioane de Euro sunt disponibili pentru stimularea cooperării transfrontaliere în perioada 2007-2013, sumă care se compune din contribuţia UE prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi contribuţia celor două State Membre. Zona de frontieră eligibilă cuprinde partea de sud-est a Ungariei şi partea de nord-vest a României.
Numărul de locuitori depăşeşte 4 milioane, dintre care jumătate traiesc pe partea româna, cealaltă jumătate pe partea ungară. Cele opt judeţe de nivel NUTS III (judeţele Szabolcs-Szatmár-Bereg, Hajdú-Bihar, Békés şi Csongrád în Ungaria, respectiv Satu Mare, Bihor, Arad şi Timiş în România) prezintă în general situaţii economice şi sociale aproape similare. Strategia programului urmăreşte apropierea diferiţilor participanţi – persoane fizice, actori economici şi comunităţi – cu scopul de a exploata mai eficient oportunităţile oferite de dezvoltarea comună a zonei de frontieră.

.........................................................................................................................................................................................................


miercuri 13.04.2011

 

Comuna Moftin va beneficia de sistem de canalizare din fonduri europene

- Comunicat de presă –

- 13 aprilie 2011



Îmbunătăţirea colaborării la graniţa dintre România - Ungaria, în special în ceea ce priveşte soluţionarea nevoilor comunităţilor privind utilităţi publice este una dintre priorităţile pe care şi le-a propus Consiliul Local al comunei Moftin, în colaborare cu partenerii săi de proiect din Ungaria, Autoguvernarea Locală Csengerujfalu (PP1) şi Autoguvernarea Locala Ura (PP2), prin intermediul proiectului intitulat „EcoNet. Îmbunătăţirea infrastructurii transfrontaliere de mediu în vederea încadrării în normele de mediu ale UE”.

Proiectul căruia i s-a acordat finanţare în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007 – 2013, dispune de un buget total de 2.081.481 Euro, din care 1.320.715 euro îi revin liderului de proiect, 475.556 euro ii revin PP1, iar 285.210 euro ii revin PP2. Perioada de derulare a proiectului este de 21 luni şi se va desfăşura în perioada 01.04.2011 – 31.12.2012.

În momentul de faţă pe raza comunelor Moftin, Csengerujfalu si Ura nu există un sistem de canalizare (reţea, staţie de epurare) iar numărul foselor septice, ca primă măsură de drenaj şi stocare ecologică a reziduurilor, este nesemnificativ. Existenta sistemului de alimentare cu apa în comuna Moftin şi în localitatea Csengerujfalu este un argument în plus în favoarea realizării reţelei de canalizare, legislaţia impunând colectarea şi epurarea apelor uzate, concomitent cu racordarea populaţiei la reţeaua de alimentare cu apă. În Moftin, în 2008 a fost realizată o sondare a opiniei publice privind nevoile acesteia, iar un procent de 65 % dintre repondenţi au indicat asigurarea canalizării ca prioritate.

Scopul proiectului este tocmai soluţionarea nevoilor comunităţilor privind utilităţi publice, cu respectarea cerinţelor de mediu în zona de graniţă româno-maghiară. Pe de altă parte, proiectul îşi propune consolidarea relaţiilor transfrontaliere, implicarea populaţiei în luarea deciziilor de pe agenda publică, creşterea calităţii mediului de viata şi înconjurător, precum şi evitarea unei eventuale poluări transfrontaliere. Introducerea canalizării va determina creşterea confortului edilitar-social, protecţia apelor subterane şi de suprafaţă, conformarea cu legislaţia de mediu şi sănătate a populaţiei, precum şi asigurarea condiţiilor de dezvoltare a activităţilor specifice zonei transfrontaliere.

Grupul ţintă al proiectului îl reprezintă populaţia celor trei localităţi partenere care vor beneficia direct de investiţia în infrastructura edilitară de canalizare şi epurare a apelor, adică un total de 2.892 locuitori (1219 din Moftinu Mic, 917 din Csengerujfalu şi 756 din Ura). Pe lângă aceştia, agenţii economici existenţi sau cei potenţiali şi instituţiile social-culturale din aceste zone (şcoli, grădiniţe, unităţi sanitare, unităţi de deservire publică) vor putea beneficia de investiţia realizată în cadrul proiectului.

Rezultatul principal al acţiunii îl reprezintă realizarea sistemului de canalizare în comuna Moftin şi construirea unei staţii de epurare pentru localităţile Csengerujfalu şi Ura. Pe raza comunei Moftinu Mic se vor efectua 198 de racordări la reţeaua de canalizare a gospodăriilor, a instituţiilor de învăţământ şi a celor sanitare, precum şi a agenţilor economici. Preconizăm ca lucrările să demareze în luna septembrie 2011 şi să se finalizeze în luna octombrie 2012.

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 (www.huro-cbc.eu) este finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, completat de co-finanţarea naţională a celor două state membre participante în program, Ungaria şi România. Obiectivul general al Programului este de apropia actori economici, persoane şi comunităţi, cu scopul de a exploata mai eficient oportunităţile oferite de dezvoltarea comună a zonei de frontieră.

“Conţinutul acestui material nu reprezinta în mod necesar poziţia oficialǎ a Uniunii Europene”




Facilitarea accesului comunitar la reţeaua de drumuri transfrontaliere


a. ,, Facilitarea accesului comunitar la reţeaua de drumuri transfrontaliere”

În cadrul Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007 - 2013, Consiliul local al comunei Moftin a depus proiectul „Facilitarea accesului comunitar la reteaua de drumuri transfrontaliere”. Astfel, la data de 30 noiembrie 2009 a fost încheiat contractul de finanţare între Autoritatea Contractantă şi beneficiar (Consiliul Local al comunei Moftin). Partenerul acestui proiect este Autoguvernarea Locală Csengerujfalu, Ungaria.

 

Bugetul total al proiectului este de 111.262,60 Euro, din care 84.412,60 euro îi revin liderului de proiect, respectiv Consiliul Local al comunei Moftin, iar 26.850 euro partenerului de proiect transfrontalier, Autoguvernarea Locală Csengerujfalu.

Obiectivul general al proiectului este creşterea gradului de atractivitate socio-economică şi a mobilităţii transfrontaliere în regiunea de graniţă.

Obiective specifice sunt următoarele: sprijinirea dezvoltării infrastructurii de transport rutier în zona de graniţă Moftin–Csengerujfalu şi dezvoltarea relaţiilor comerciale transfrontaliere Moftin-Csengerujfalu prin creşterea calităţii infrastructurii rutiere.

Grupul ţintă al proiectului îl reprezintă populaţia celor două localităţi partenere: 892 în Csengerujfalu şi 4328 în Moftin, agenţi economici existenţi şi potenţiali din zonă, instituţii social-culturale din zonǎ: şcoli, grădiniţe, unităţi sanitare, unităţi de deservire publică. Principalele pachete de activităţi sunt: pregătire, management a proiectului, cooperări transfrontaliere sectoriale, realizarea documentaţiei pentru reabilitarea infrastructurii rutiere în Moftin şi Csengerujfalu, comunicare. Rezultatul principal al acţiunii este relizarea primei etape a îmbunătăţirii infrastructurii rutiere care facilitează accesul la drumurile transfrontaliere, respectiv realizarea documentaţiei tehnice pentru reabilitarea drumurilor interne ale celor două localităţi, drumuri care fac legătura cu drumurile judeţene / naţionale / europene transfrontaliere. Astfel, se va elabora studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic pentru reabilitarea a aproximativ 30 de km. de drumuri interne.

 

b. ,,ECO-ACCES. Îmbunătăţirea accesului la utilităţile publice în vederea protejării mediului înconjurător în zona de frontieră” proiect in cadrul Programului ROMÂNIA –UNGARIA, PHARE CBC 2006 / INTERREG IIIA

 

Primăria comunei Moftin a depus proiectul „ECO-ACCES Îmbunătăţirea accesului la utilităţile publice în vederea protejării mediului înconjurător în zona de frontieră” proiectul lansat de către Uniunea Europeană prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor in cadrul Programului ROMÂNIA –UNGARIA, PHARE CBC 2006 / INTERREG IIIA.

Astfel, la data de 20 august 2008 a fost încheiat contractul de finanţare între Autoritatea Contractantă (MDLPL) şi beneficiar (Primăria comunei Moftin). Bugetul total al proiectului fiind de 150.000 Euro, din care finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene este de 133.500 Euro (89 %), iar diferenţa de 16.500 Euro (11 %) a fost asigurată prin co-finanţare de către beneficiar, Primăria comunei Moftin.

Scopul proiectului: îmbunătăţirea capacităţii autorităţii locale din comuna Moftin, judeţul Satu Mare, de a atinge conformitatea cu standardele europene privind calitatea şi cantitatea serviciilor comunitare de utilităţi publice puse la dispoziţia locuitorilor din comună. Proiectul a avut în vedere îmbunătăţirea capacităţii de derulare a proiectelor de investiţii în infrastructură utilitară a comunei Moftin, prin realizarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic necesare fundamentării proiectului de investiţii ce vizează introducerea sistemului de canalizare în trei din cele şapte sate ale comunei: Moftinul Mic, Moftinul Mare, Domăneşti.

 

Activităţile principale:

1. Organizarea unei conferinţe dedicate lansării proiectului;

2. Organizarea unei mese rotunde la Moftin;

3. Vizitarea comunei Opalyi de către o delegaţie din Moftin;

4. Organizarea unei dezbateri publice privind introducerea canalizării;

5. Întocmirea documentaţiei pentru introducerea canalizării în cele mai mari trei sate ale comunei;

6. Promovarea proiectului prin realizarea de publicaţii;

7. Organizarea unei conferinţe pentru încheierea proiectului, evaluarea lui, şi diseminarea rezultatelor.

 

În cadrul acestui proiect, consiliul local al comunei Moftin, a beneficiat de consultanţă tehnică şi a reusit astfel identificarea celei mai bune metode de realizare a investiţiei. A fi realizat studiul terenurilor unde se vizează introducerea canalizării (reţea şi staţie de epurare), s-au facut măsurători topografice, datele au fosti prelucrate, s-au facut verificări pt. idenficarea soluţiei cea mai potrivită, estimarea costurilor de implementare, eşalonarea nevoilor financiare, indicatorii de rentabilitate, indicatorii de solvabilitate şi lichiditate şi indicatorii de echilibru financiar. Investiţie şi implicaţiile ei beneficiaza astfel de o descriere amănunţită. Proiectul s-a derulat cu ajutorul unui partener din Ungaria – Autoguvernarea Locală Opalyi. Prin aceasta, s-a propus realizarea unui schimb de experienţă, de know-how şi de exemple de bune-practici în domeniul utilităţilor publice cu partenerul vecin. Partenerii si-au împărtăşit din experienţă prin întâlniri, organizarea de mese – rotunde, vizite concrete în regiunea vecină, întărind astfel relaţiile transfrontaliere româno – ungare. Sistemul de canalizare va deservi atât gospodăriile, cât şi agenţii economici din comuna Moftin, satele Moftinu Mic, Moftinu Mare şi Domăneşti. Contribuţia la protecţia mediului în zona de frontieră vizată va fi că apele uzate, netratate corespunzător, care ajung să fie deversate în cursurile de apă din zonă sau infiltrate şi absorbite în sol, vor avea un curs normal, ecologic, care să respecte normele de protecţia mediului aplicabile, aflate în vigoare. Consecinţa pozitivă asupra mediului din punctul de vedere al impactului transfrontalier va fi un management eficient al factorilor de mediu care prezintă efecte pe ambele laturi ale frontierei. De asemenea, prin proiectarea şi conceperea viitorului sistem de canalizare, s-a avut în vedere asigurarea fluenţei cursurilor principalelor râuri şi pârâuri din aceasta zona, în timpul inundaţiilor, respectându-se specificaţiile tehnice prevăzute de protocolul hidro-tehnic româno-maghiar.


HURO/0801/149 proiect in cadrul Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007 - 2013 lansat de către Uniunea Europeană (Programul Operaţional Ungaria – România 2007 - 2013)

 

 

Disclaimer


Conţinutul acestui website nu reprezintǎ în mod necesar poziţia oficialǎ a Uniunii Europene.

Primaria Moftin

Va multumim ca ati accesat www.primariamoftin.ro si speram sa gasiti utile informatiile pe care acest website le cuprinde. Folositi meniurile pentru navigare, sitemap-ul pentru a va orienta si nu ezitati sa ne contactati online sau telefonic. Navigare placuta!

Contact

Strada Principala, nr. 219
Moftinul Mic, Jud. Satu-Mare
Cod 447207
Romania, UE
Tel: 0261.875.021 & 0261.875.116